Poate fi păcălit testul poligraf?

Una dintre întrebările cele mai frecvente care îmbracă uneori și forma unei afirmații este aceasta: ”Poate fi păcălit testul poligraf?” Pentru a răspunde unei astfel de întrebări trebuie să analizăm principiile de funcționare care stau la baza acestei tehnici.

Primul model de poligraf inventat de psihologul italian Angelo Mosso în 1878

Primul care a inventat un aparat capabil să înregistreze un traseu fiziologic uman a fost Angelo Mosso un psiholog italian care, în 1878 a folosit un instrument numit plethysmograph pentru a înregistra modificările apărute în tensiunea arterială ca răspuns la anumiți stimuli.

În 1892 medicul Sir James Mackenzie a construit primul aparat poligraf capabil să înregistreze simultan mai multe trasee ale pulsului vascular și anume radial, venos și arterial pe un cilindru de hârtie acoperit cu o peliculă de fum.

Cel mai renumit dintre părinții poligrafului este Cesare Lombroso – un medic italian, psihiatru și criminolog care, în 1895 a folosit un instrument științific numit hydrosphygmograph pentru a înregistra și măsura modificările fiziologice în pulsul și tensiunea arterială a unor suspecți în timpul unor interogatorii ale poliției.

Principiul de la care au plecat inventatorii, odată cu apariția primelor instrumente de detecție psihofiziologică a minciunii a fost acela că majoritatea oamenilor când spun o minciună manifestă modificări vizibile la nivelul feței – de paloare, mobilitatea spâncenelor, dilatarea pupilelor etc, aceste modificări fiind reacții fiziologice naturale ale sistemului cardiovascular care se manifestă și în respirație datorită inervării musculare la nivelul abdomenului și toracelui, dar și prin modificarea rezistenței electrodermale, care dealtfel nu sunt vizibile.

Studiile ulterioare ale Departamentului Apărării din Statele Unite ale Americii au demonstrat că 98% din participanții la studii prezintă reacții semnificative în planul pulsului, tensiunii arteriale, rezistenței electrodermale și respirației.

Responsabil de ritmul fiziologic, respectiv cel reprezentat în traseele poligraf este Sistemul Nervos Vegetativ numit în literatura medicală și Sistem Nervos Autonom – SNA deoarece nu poate fi influențat de voința unei persoane sau de anumite aptitudini speciale cum ar fi cele ale yoginilor sau fachirilor indieni. De aceea modificările înregistrate de poligraf prezintă o deosebită siguranță pentru interpretarea diagramelor în scopul detecției comportamentului simulat.

Din punct de vedere teoretic pot fi folosite două metode de a eluda testul sau popular spus de a păcăli aparatul poligraf:

Prima metodă teoretică este aceea de a șterge efectiv din memorie informația legată de fapta comisă astfel încât în momentul administrării stimulului (când este adresată întrebarea) să nu își amintească efectiv evenimentul, lucru care se întâmplă și în cazul unui subiect sincer, iar aparatul să nu înregistreze modificări

A doua metodă teoretică este aceea a ține sub un control strict ritmul fiziologic înregistrat de poligraf (respirație, transpirație, puls și tensiune arterială) astfel încât în momentul răspunsului la stimul să nu se modifice nimic, totul să decurgă absolut normal iar aparatul să nu înregistreze modificări.

Uneori pot exista anomalii în funcționarea unui organism uman de ordin psihologic sau fiziologic care fac excepție de la cele prezentate mai sus, dar pentru aceste cazuri sunt folosite întrebările de control care verifică potențialul de reacție al persoanei examinate, reducând astfel posibilitatea de eroare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *